Instructiunea nr 9/2013 a M.A.I privind analiza de risc la securitatea fizica

Despre instructiunea nr 9/2013 analiza de risc – Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 .

In temeiul art. 7  din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare.

Ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucțiuni:
Art. 1. –
(1) Prezentele instrucțiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică .Aceasta se aplica pentru unitățile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

(2) Analiza de risc pret la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate transpuse în planul de pază și proiectarea sistemului de alarmare.

(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ține cont și de prevederile standardelor naționale sau europene privind managementul și tehnicile de evaluare a riscului.

(4) Prezentele instrucțiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri și/sau valori.

(5) Prevederile prezentelor instrucțiuni nu se aplică structurilor și instituțiilor din cadrul sistemului de apărare.

Art. 2. –
(1) Instructiunea nr 9/2013 analiza de risc la securitatea fizica  se aplică de către:

a) conducătorii unităților, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securității obiectivelor proprii;

b) specialiști și experți, în procedura de elaborare a analizelor de risc precum și în faza de proiectare;

c) inspectoratele de poliție  pentru calcularea și furnizarea coeficienților de criminalitate specifică la nivel de zonă și pentru verificarea respectării dispozițiilor prezentelor instrucțiuni;

(2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază și protecție se asigură cu efective de jandarmi se întocmește potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.

Art. 3. –
În Instructiunea nr 9/2013 analiza de risc la securitatea fizica, următorii termeni se definesc după cum urmează:

a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de amenințare și vulnerabilitățile identificate se situează la un nivel acceptabil;

b) amenințare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unități și generează stări de pericol  ;

c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural și operațional a unei entități, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncționalității în fața unei amenințări;

d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfășurată pentru a identifica amenințările și vulnerabilitățile care pot pune în pericol viața, integritatea corporală sau libertatea persoanei ;

e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluție necontrolată, care generează consecințe nedorite asupra persoanelor și/sau valorilor și/sau activităților în cadrul unei unități  ;

f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluții de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor amenințări  si  care are ca scop reducerea riscurilor asociate;

g) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice și procedurale care are ca scop obținerea securității fizice pentru o organizație sau un obiectiv;

1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural și concurențial, la nivel internațional, național, regional sau local;

2. factorii-cheie și tendințele cu impact asupra obiectivelor organizației;

3. relațiile cu părțile interesate, percepțiile și valorile acestora.

CAPITOLUL II
Instructiunea nr 9/2013 despre dosarul de analiza de risc pret la securitatea fizica :
Art. 4. –
(1) Analiza de risc la securitatea fizică  se materializează prin documentația întocmită prin care se determină  încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.

(2) Documentația  se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.

(3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări de servicii dintre beneficiar și prestator.

(4) Analiza de risc pret se revizuiește în una dintre următoarele situații:

a) cel puțin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni și externi care generează și/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unității;

b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;

c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcționale sau a obiectului de activitate al unității.

Art. 5. – analiza de risc la securitatea fizica.
Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:

a) definirea parametrilor interni și externi care generează și/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unității;

b) stabilirea metodei și a instrumentelor de lucru;

c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor și cauzelor riscului ;

d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;

e) estimarea riscurilor unității beneficiare;

f) întocmirea Raportului de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică. Pentru o oferta personalizata click aici

Art. 6. –
Amenințările la adresa securității fizice a unităților, care pun în pericol viața, integritatea corporală  sunt tratate cu prioritate.

Art. 7. –
(1) Documentația din Instructiunea nr 9/2013 analiza de risc pret cuprinde:

a) Raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică;

b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;

c) documentele-suport.

(2) Raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:

a) nominalizarea unității, obiectul de activitate al acesteia și scopul evaluării;

b) amplasarea geografică a unității, vecinătăți, căi de acces, alți factori externi ;

c) cadrul organizațional intern, politici și responsabilități privind securitatea fizică a unității beneficiare;

d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse și cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată ;

e) analizarea riscurilor identificate;

f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;

g) stabilirea cerințelor, măsurilor și mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat ;

h) estimarea costurilor de securitate, în funcție de măsurile de securitate propuse și nivelul de risc asumat;

i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opțiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică.

(3) Grila de evaluare specifică se completează pentru situația în care riscul a fost tratat, iar nivelul se încadrează în domeniul riscului acceptabil.

(4) Raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică și grila de evaluare se semnează de către evaluator.

(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declarații, alte documente specifice, date obținute și folosite în procedura de evaluare.

CAPITOLUL III
Abilitarea personalului de evaluare .
Art. 8. –
(1) Analizele de risc se efectuează de experți înscriși în RNERSF.

(2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) este cetățean român sau deține cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European;

b) deține competențe profesionale atestate pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică;

c) nu are antecedente penale pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

(3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la IGPR  o cerere însoțită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condițiilor .Detaliile se gasesc la urmatorul link

(4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

Art. 9. –
(1) Până la adoptarea standardului ocupațional analiza de risc pret poate fi elaborata de specialiști cu o vechime în domeniul evaluării riscului mai mare de 5 ani . Pentru o oferta apasati aici

(2) Specialistul  trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) este cetățean român sau deține cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European;

b) nu are antecedente penale pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
c) face dovada experienței de minimum 5 ani în desfășurarea activităților de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;

d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licență sau echivalentă;

e) a fost declarat admis la interviul susținut în fața unei comisii a inspectorului general al Poliției Române.

(3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele trebuie să depună la I.G.P.R.   o cerere însoțită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condițiilor .

(4) În urma susținerii interviului, solicitanții sunt declarați admiși sau respinși.

(5) Modul de organizare și desfășurare a interviurilor se stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Poliției Române.

(6) În comisiile de susținere a interviurilor și de verificare a contestațiilor pot fi cooptați și experți din cadrul asociațiilor profesionale de profil.

Art. 10. –
(1) Formarea profesională, precum și evaluarea competențelor pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acestei ocupații.

(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfășoare programe de formare pentru ocupația de evaluator de risc   trebuie să respecte programa-cadru avizată de IGPR .

Art. 11. –
(1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligația de a ține un registru de evidență cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unități, care se păstrează minimum 2 ani după ultima completare.

(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligația de a semna un angajament de confidențialitate cu beneficiarul.

Art. 12. –
(1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum și omisiunea consemnării unor vulnerabilități ori amenințări atrag anularea analizei de risc.

(2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliției Române se înscriu într-un raport motivat  pentru evidențiere în RNERSF.

(3) Evidențierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului și, la cerere, altor părți interesate.

(4) Radierea din RNERSF a celor înscriși se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condițiile de înscriere.

Art. 13. – Instructiunea nr 9/2013 analiza de risc la securitatea fizica

Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unitățile cu care ei  au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază sau servicii  de proiectare, instalare.

CAPITOLUL IV
Grila de evaluare .
Art. 14. –
(1) Pentru categoriile de unități care au definite cerințe minimale  evaluarea și cuantificarea gradului de risc asociat unității se face prin determinarea unei valori numerice atașate obiectivului evaluat.

(2) În cazul unităților pentru care nu au fost definite cerințe minimale , analizele de risc la securitatea fizică se elaborează prin aplicarea grilei generale din anexa nr. 12.

(3) Aplicațiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.

Art. 15. –
(1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unități se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil sub pragul critic de 60%, și riscul inacceptabil , peste pragul critic.

(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerințele legale de securitate fizică pentru o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.

Art. 16. –
Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de analiză:

a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală și locală, cu o pondere de 25%;

b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;

c) criterii funcționale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfășurarea activității unității evaluate, cu o pondere de 10%;

Art. 17. –
(1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opțiuni din coloana „Variabile”  și introducerea de date în tabelul cu informațiile aferente altor criterii .

(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ștergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operațiile prevăzute la alin. (1).

(3) Prin completarea grilei de evaluare se obține valoarea de la rubrica „Punctaj total” din coloana „Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat.

(4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.

(5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată  prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana „Punctaj asociat”.

Art. 18. –
(1) La completarea grilelor de evaluare se ține cont de obligativitatea îndeplinirii cerințelor minimale de securitate, generale și specifice, consemnate în grile în coloana „Elemente de evaluare”.

(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opțiunii corespunzătoare situației real constatate în obiectiv.

Art. 19. –
(1) Pentru stabilirea nivelului amenințărilor se asociază coeficienții de criminalitate specifică, calculați la nivel de județ și de zonă pe baza datelor statistice înregistrate de I.G.P.R.

(2) Coeficienții prevăzuți la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalității calculându-se inclusiv media județeană.

(3) Coeficienții de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraș și comună.

(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcției de ordine publică   până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R.

(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilități doar coeficienții de accesibilitate, vecinătate și caracteristici locale exterioare.

Art. 20. –
Coeficienții de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:

a) rată de criminalitate ridicată pentru județele/zonele cu coeficienți peste media națională/județeană;

b) rată de criminalitate medie pentru județele/zonele cu coeficienți cu valori între 75% și 100% din media națională/județeană;

c) rată de criminalitate scăzută pentru județele/zonele cu coeficienți cu valori sub 75% din media națională/județeană.

Art. 21. –
(1) Elementul „accesibilitate” se evaluează prin inspecția amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces  .

Art. 22. –
(1) Din punctul de vedere al vecinătăților, evaluarea se face prin identificarea unităților din apropierea obiectivului  .

(2) Punctajul pentru vecinătăți se determină prin alegerea opțiunii relevante identificate în cauză, analizând unitățile existente pe o rază de 25 m față de cea evaluată.

Art. 23. –
(1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiție, cât și elemente neimpuse prin cerințele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.

Art. 24. –
Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităților de securitate fizică.

Art. 25. –
Pentru obiectivele preexistente, evaluarea  factorilor din grilă se face prin aprecierea stării de fapt . Sau prin consultarea contractelor de servicii de pază ,monitorizare, instalare și mentenanță a sistemelor de alarmare.

Art. 26. –
(1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcțional se evaluează prin interviuri  iar prin interpretarea datelor se asociază opțiunile   constatate.

(2) În cazul imposibilității culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opțiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.

Art. 27. –
(1) În zona rezervată pentru „Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creștere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.

(2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.

(3) Pentru fiecare categorie se selectează opțiunea corespunzătoare din coloana „Variabile” în funcție de suma punctajelor obținute în zona de „Detalii alte criterii”.

Art. 28. –
În situația unității care desfășoară activități diferite în aceeași incintă   se vor completa grile pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

CAPITOLUL V
Dispoziții finale din Instructiunea nr 9/2013 analiza de risc la securitatea fizica
Art. 29. –
(1) I.G.P.R. și structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucțiuni, conform competențelor și atribuțiilor specifice.

(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică se desfășoară cu respectarea strictă a reglementărilor  din  domeniu.

Art. 30. –
Prezentele instrucțiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  

Art. 31. –
Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele instrucțiuni.

Instructiunea nr 9/2013 a M.A.I despre analiza de risc pret completa aici

___________

*) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164  .